Un „cocktail” zilnic de suplimente ar putea face mai mult rău decât bine

Nu mi se părea că sunt o mare consumatoare de suplimente, dar apoi m‑am uitat mai atent în dulapul meu.

Fără să îmi dau seama, adunasem diverse pungi de creatină, vitamina D, magneziu, colagen, un supliment „verde” concentrat, cu mai multe ingrediente, și niște tablete pentru a ajuta cu fluctuațiile cauzate de perimenopauză.

Credeam că reclamele constante de pe rețelele sociale nu mă influențează, dar se pare că nu este așa.

Comentarii precum: „Nu îmi vine să cred cât de bine m‑au făcut să mă simt aceste suplimente!” îmi intraseră clar pe sub piele, revitalizată - discutabil - de colagen.

Un sondaj recent realizat de organizația de protecție a consumatorilor Which? a constatat că 76% dintre cei întrebați iau în mod regulat cel puțin un supliment alimentar - inclusiv vitamine, minerale, omega‑3, probiotice și suplimente pe bază de plante - iar aproape o cincime iau zilnic patru sau mai multe.

Deși suplimentele alimentare pot avea un rol esențial în îmbunătățirea stării noastre de bine atunci când este nevoie, unii experți avertizează că, în dorința tot mai mare de a ne optimiza sănătatea, riscăm să o punem, de fapt, în pericol.

Ei au declarat pentru BBC că observă un număr tot mai mare de pacienți și clienți cu probleme hepatice, renale și gastrointestinale cauzate de consumul tot mai mare și mai variat de suplimente.

Un nutriționist îmi spune că este „nebunesc” câte suplimente folosesc oamenii.

„Unii încep să creadă că a lua o pastilă este mai bine decât a mânca ceva”, spune ea. „Nu este.”

Când a început să ia suplimente în urmă cu trei ani, Ginger Smith credea că își îmbunătățește sănătatea.

În calitate de creator de conținut care promovează branduri, ea primea adesea acasă, în Seattle, diverse cutii cu produse oferite gratuit. Tânăra de 30 de ani consuma aceste pastile, pulberi și geluri, iar apoi le lăuda beneficiile în mediul online.

„Luam doze mari de vitamina C, vitamina D, turmeric, un supliment special împotriva balonării și beam în mod regulat apă cu electroliți”, explică Ginger.

Timp de câțiva ani, spune ea, s‑a simțit sănătoasă și plină de energie. Nu știa că își supunea rinichii unei presiuni uriașe.

După ce a resimțit dureri lombare intense, a mers la medicul ei de familie, care i‑a făcut niște analize de sânge. În câteva zile, Ginger a fost informată că are nevoie de o ecografie.

„Eram puțin îngrijorată, dar nu mă așteptam să mi se spună că am o piatră la rinichi uriașă. Atât de mare încât mi‑au spus că va fi nevoie să fie îndepărtată printr-o operație.”

Piatra la rinichi măsura între doi și trei centimetri și fusese cauzată, i s‑a spus lui Ginger, de combinația de suplimente pe care le lua zilnic.

„Nu m‑aș fi gândit niciodată că, încercând să îmi îmbunătățesc sănătatea, voi ajunge într‑o stare atât de proastă”, spune ea. „Din fericire, aveam asigurare.”

„Chiar și așa m‑a costat 6.000 de dolari (aproximativ 28.000 de lei) - dar ar fi fost 35.000 de dolari (aproximativ 162.000 de lei).”

Medicul gastroenterolog Pedro de Maria Pallares de la Spitalul Universitar La Paz din Madrid spune că tot mai mulți pacienți ajung la el cu probleme hepatice cauzate de suplimente pe bază de plante.

„Întrebăm pacientul dacă ia medicamente. «Nu», spun ei.”

„Apoi trebuie să facem un proces de eliminare. După ce excludem toate celelalte cauze, întrebăm din nou, iar ei spun: «Ei bine, de fapt iau mai multe suplimente diferite.»”

Cercetări realizate în SUA sugerează că 20% din toate cazurile de afecțiuni hepatice induse de medicamente sunt cauzate de un amestec de suplimente pe bază de plante și suplimente alimentare.

Printre cele care sunt deosebit de toxice pentru ficat atunci când sunt luate în doze mari se numără vitamina A, glutamina, ashwagandha și extractul de ceai verde.

Ficatul își poate reveni, însă utilizarea prelungită poate provoca afecțiuni cronice.

British Liver Trust spune că, deși există puține date în Marea Britanie,observă cazuri de leziuni hepatice cauzate de consumul excesiv de suplimente și le cere oamenilor să ia în considerare „dacă beneficiile potențiale depășesc orice riscuri existente”.

„Suplimentele pot schimba viața în mod pozitiv”, spune dr. Karan Rajan, fost chirurg în cadrul Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie(NHS), care produce conținut despre sănătate și știință pe rețelele sociale. „Dar fiecare supliment trebuie privit cu scepticism până când se dovedește contrariul.”

În ultimii ani, Rajan spune că a devenit mai deschis la ideea de suplimente - ba chiar și‑a lansat propriul brand de supliment alimentar cu fibre - și consideră că acestea își pot găsi locul în dieta oamenilor atunci când sunt utilizate cu înțelepciune.

„Am văzut cum se adună dovezile despre diferite suplimente”, spune el. „Știm că solul nostru nu mai este la fel de bogat în nutrienți ca acum câteva decenii - astfel că un morcov din anii '50 va fi mult mai bogat în nutrienți decât un morcov din 2026.”

Rajan ia vitamina D, un prebiotic, proteine, fibre și creatină - ceea ce el descrie drept o „schemă de suplimente” - pentru a acoperi zonele în care ar putea avea un deficit.

El spune că acest amestec funcționează pentru el, dar există riscuri în combinarea suplimentelor, iar medicii de familie se confruntă acum în mod regulat cu pacienți care iau mai multe suplimente și care le cer sfaturi despre ce ar trebui să ia.

„Este posibil ca pacienții să nu își dea seama că dublează ingredientele, depășind cantitățile recomandate sau luând produse care ar putea interacționa cu medicamente prescrise”, spune prof. Victoria Tzortziou Brown, președinta Colegiului Regal al Medicilor de Familie. „Mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine.”

De exemplu, dacă cineva ia o multivitamină, împreună cu un supliment de vitamina B6, aceasta ar putea duce la o doză dublă - iar o cantitate prea mare de vitamina B6 pe o perioadă lungă poate provoca leziuni ale nervilor.

Administrarea concomitentă a unui „cocktail” de fier, calciu și magneziu poate reduce rata de absorbție.

Iar unele vitamine, precum A, D, E și K, sunt liposolubile, astfel că organismul le stochează mai mult timp, ceea ce înseamnă că s‑ar putea să nu fie necesar să fie luate zilnic.

„Rețelele sociale îi conving pe oameni că au nevoie de aceste suplimente pentru a fi sănătoși”, spune nutriționista Kristen Stavridis, din Marea Britanie, care consideră că duce o luptă pierdută, „dar, de cele mai multe ori, pur și simplu nu este adevărat.”

Pentru un adult fără afecțiuni existente, ea recomandă o dietă echilibrată, cu suplimente de vitamina D în lunile de iarnă și, eventual, un supliment multivitaminic și ulei de pește, dacă e nevoie.

Pentru unele femei, care sunt mai predispuse la deficiență de fier, suplimentele pot fi de ajutor, dar acestea ar trebui luate doar pentru o perioadă scurtă, până când valorile revin la normal.

Mesajul principal al lui Stavridis este să acordați prioritate alimentației, iar dacă suspectați că aveți un deficit de un anumit nutrient, să consultați un medic, deoarece nu ar trebui să presupuneți că un supliment va rezolva situația.

Asigurați‑vă că verificați dozele zilnice recomandate (DZR) de pe etichetă, adaugă ea, și că suplimentele nu intră în conflict cu eventuale medicamente prescrise.

Ginger a avut nevoie de câteva luni pentru a se recupera după operația de îndepărtare a pietrei de la rinichi. Acum se simte din nou sănătoasă și s‑a întors la muncă.

„Partea amuzantă este”, spune ea, „că mă simt la fel de plină de energie și de sănătoasă ca atunci când luam toate acele suplimente diferite.”

„Acum iau doar o multivitamină pe zi - și sper că este suficient.”

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Viorica Toma.